DA pentru Băsescu ! DA pentru un Parlament Unicameral !

Avantajele Parlamentului Unicameral şi a scăderii numărului de parlamentari .


· În prezent, 60% din statele lumii au parlamente unicamerale şi 65% din statele europene (afiliate Uniunii Interparlamentare).

· Toate statele lumii sunt afectate de criza economică şi toate încearcă să găsească modalităţi de reducere a cheltuielilor publice (prin cele două măsuri s-ar realiza o economie a banului public de sute de milioane de euro).

· Eficienţă sporită a activităţii de legiferare. Prin renunţarea la o cameră şi reducerea numărului de parlamentari s-ar elimina şi birocraţia excesivă şi se va fluidiza procesul de adoptare a legilor.


Diferenţa dintre Traian Băsescu şi ceilalţi oameni politici

Traian Băsescu ascultă vocea naţiunii. Prin ceea ce a făcut şi ce face în continuare Preşedintele României, el răspunde nevoii de reformă şi modernizare a societăţii româneşti. Nu am fi avut niciodată votul uninominal dacă şeful statului nu ar fi convocat un referendum pe această temă.

Preşedintele cheamă naţiunea să se pronunţe. Este metoda supremă a suvernităţii poporului. De obicei, voinţa poporului este aplicată de cei trimişi de oameni să îi reprezinte. De obicei oamenii politici decid pentru cetăţeni. Acum poporul decide pentru oamenii politici.

Traian Băsescu are puterea şi curajul de a recunoaşte că fără reforme profunde România nu poate recupera decalajul faţă de statele vechi ale Uniunii Europene. Reforma nu este completă dacă nu se reflectă şi asupra clasei politice. Avem nevoie de eficientizare şi de reducerea cheltuielilor la toate nivelurile.


Date statistice relevante despre numărul de parlamentari în Europa

- La nivelul întregului continent european numărul mediu de parlamentari este de 170.

- În Uniunea Europeană, numărul mediu de parlamentari este de 185, niciunul din parlamente nedepăşind 400 de membri.

- România are 471 de parlamentari (334 deputaţi şi 137 de senatori) !!!!!!


România are oricum un număr excesiv de senatori, chiar prin comparaţie cu ţările care au Parlament bicameral. Exemple relevante:

- Germania are 69 de senatori, la 82 milioane de locuitori.

- Polonia are 100 de senatori, la 38 milioane de locuitori.

- România are 137 la o populaţie estimată la 20-22 de milioane de cetăţeni.

- Statele Unite au 100 de senatori, la 302 milioane de locuitori.


Efecte benefice ale Parlamentului Unicameral

Simplificarea procesului de guvernare

La nivelul sistemului politic, existenţa unui Parlament unitar reduce numărul de actori instituţionali implicaţi în procesul de guvernare.

Intervenţia ambelor camere în procesul de guvernare nu face decât să îl complice, indiferent de:

- natura competenţelor celor 2 camere (identică sau diferită)
- compoziţia politică a celor 2 camere (identică sau diferită)
- baza de reprezentare a celor 2 camere (identică sau diferită)

Astfel, dacă este identică, avem de-a face cu o dublare inutilă, iar dacă este diferită cu o complicare inutilă.

Simplificarea relaţiilor între Parlament şi Guvern

Relaţiile între Parlament şi Guvern sunt în mod clar simplificate, prin faptul că Guvernul nu se mai raportează la doi interlocutori în plan parlamentar ci la unul singur.

Din nou, simplificarea survine indiferent de

- natura competenţelor celor 2 camere (identică sau diferită)
- compoziţia politică a celor 2 camere (identică sau diferită)
- baza de reprezentare a celor 2 camere (identică sau diferită)

Dacă ea este identică, Guvernul este oricum obligat să îşi susţină punctul de vedere în faţa ambelor camere. Dacă este diferită, pot apărea complicaţii importante în relaţiile dintre cele două instituţii.

De altfel este important de subliniat că existenţa unui parlament unicameral simplifică relaţiile cu toate instituţiile statului.

Simplificarea procesului de luare a deciziilor / procesului legislativ

Procesul legislativ este simplificat datorită faptului că: 1) proiectele de acte normative nu mai parcurg de două ori traseul legislativ şi 2) dispare necesitatea concilierii / medierii punctelor de vedere ale celor două camere.

Indiferent de modul în care sunt gândite baza de reprezentare şi modul de funcţionare al celor 2 camere, este inevitabil ca aceste două tipuri de probleme să apară atât timp cât există un parlament bicameral.

Renunţarea la o cameră creşte viteza şi eficienţa derulării procesului legislativ prin eliminarea redundanţelor procedurale:

- Simplificarea modului de depunere a proiectelor de lege
- Simplificarea şi clarificarea modului de constituire a agendei (amânările interminabile determinate de interese politice sunt mult mai uşor de evitat, în cazul unei singure camere).
- Creşterea eficienţei şi coerenţei dezbaterii la nivelul comisiei şi plenului prin faptul că totul se desfăşoară într-o singură cameră, fiind implicaţi aceiaşi parlamentari.
- Diminuarea utilizării ordonanţelor de urgenţă de către Guvern, redând Parlamentului locul cuvenit în procesul legislativ.
- Creşterea calităţii actelor normative, graţie eficientizării procesului legislativ. Astfel, parlamentarii pot analiza cu mai multă atenţie proiectele de lege.

Resurse mai puţine pentru organizarea alegerilor

Un număr mai mic de aleşi şi pentru doar o singură cameră, reduce considerabil cheltuielile – atât pe perioada campaniei, cât şi în ziua alegerilor.

Resurse mai puţine pentru funcţionarea instituţiei

Aparatul administrativ necesar pentru funcţionarea unei singure camere şi a unui număr mai mic de parlamentari este net inferior celui pentru un Parlament bicameral.

În primul rând, numărul de funcţionari şi cheltuieli administrative sunt reduse prin faptul că anumite departamente şi servicii nu mai sunt dublate. Servicii precum resurse umane, relaţii publice, etc. sunt necesare ambelor camere, în cazul unui Parlament bicameral. Dublarea lor nu poate fi evitată decât prin eliminarea uneia din camere.

În al doilea rând, diminuarea numărului de parlamentari conduce la nevoi mai reduse pentru desfăşurarea activităţii acestora – atât la nivelul resurselor materiale, cât şi al celor de personal.

Diminuarea deficitului bugetar

Un studiu efectuat pe 17 ţări, în perioada 1965 – 1990[1], arată că ţările cu Parlamente unicamerale au un deficit bugetar mai mic, pentru că se reduc presiunile de multe ori de natură demagogică, asupra proiectului de buget.


Efecte în termeni de percepţie publică

Creşterea încrederii în clasa politică şi în Parlamentul naţional. Cetăţenii ar vedea că şi clasa politică este dispusă să se reformeze, să devină mai eficientă dar şi să suporte un cost în vremuri de criză economică.